Astea sunt cele 4 arome pe care le are branza topita Delaco pe care abia am lansat-o pe piata. Sunt si triunghiuri si patrate – coperti de caiet cum le zice un prieten – depinde daca esti genul gospodar si-ti place sa intinzi un triunghi pe o felie de paine proaspata sau daca esti mai agitat si n-ai rabdare sa-ti faci sandvisuri si atunci ai luat un patrat si l-ai aruncat peste o felie de toast sau il arunci direct in gura.

Ambalajele sunt foarte misto, de departe cele mai faine de pe piata-multumesc Ionica (asta-I o fata foarte tare, art director la firma de publicitate cu care lucrez).

Uite si spotu’:

Acum cand toata lumea e mai stramtorata cu banii, bancile se uita in alta parte cand le ceri ceva si s-a cam terminat si cu banii din Spania si Italia, intreb si eu, poate-mi raspunde cinevasilea: voi la care cheltuiala saptamanala, sa-i zicem, ati renunta?

Citeste in continuare »

Azi chiar sunt in mana. Am scris cat pentru 2 luni pentru ca mi-am dat seama ca, prins cu treaba, am lasat o gramada de lucruri neacoperite.  Cum ar fi subiectul: foame. Primesc saptaminal tot soiul de propuneri de afaceri de la necunoscuti – ceea ce, atentie, nu-i deloc un lucru rau, ma bucur ca lumea (o parte din ea) a priceput ca degeaba sta cu gura deschisa, para n-o sa mai pice in ea.

Citeste in continuare »

Acum cateva zile am primit mesajul unei doamne al carui sot a fost concediat abuziv de la Delaco Bucuresti. Mailul era un comentariu amar la postul meu despre criza care nu este perceputa de romani. Sotia domnului concediat imi scria cat de infiorator este sa nu stii ce pui maine pe masa si cum, mai rau decat saracia, este sa stii ca in tara asta este imposibil sa repari o nedreptate.

Am trimis mailul la baietii de la Brasov, echipa de management a investigat povestea si am constatat ca este adevarata. Persoana a fost incepand de azi reangajata. Datorita mailului sotiei trimis pe aceasta adresa.

Pana acum am crezut sincer ca blogul este un loc in care iti spui parerile, iti versi frustrarile, pui niste poze cu familia sau urci o melodie care te-a uns pe suflet.

Am realizat cu aceasta ocazie ca e un instrument foarte serios. Cand o companie se izoleaza de angajatii ei si de problemele lor in spatele unui departament de resurse umane, a unui numar de telefon fix si a unei cutii postale, pierde enorm din umanitate.

Ma bucur din tot sufletul ca am reusit sa indreptam ceva stramb, acum cind criza inraieste oamenii si  ii face de nerecunoscut.